Gheorghe Savin

. Gheorghe Savin e născut la 10 noiembrie,1936, în Grozeşti, Nisporeni, judeţul Lăpuşna.

A făcut Facultatea de Horticultură la Institutul Agricol din Chişinău,1955-1960, după care a obţinut doctorantura în agricultură .De 51 de ani a rămas fidel Institutului Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare și anume aici, în procesul lucrării cu Mihail Juraveli, a evidenţiat soiul de struguri binecunoscut – „Moldova”.  

A evaluat şi valorificat resursele genetice ale viţei de vie,.a mers în expediţii ştiinţifice de investigare, documentare a agrobiodiversităţii vegetale, participant la întruniri ştiinţifice internaţionale de conservare, explorare a resurselor genetice a viţei de vie în Germania, Portugalia, Suedia, Serbia şi Muntenegru, Georgia, Ucraina, Rusia, Africa de Sud, Grecia, Bulgaria,conducător ştiinţific, coordinator naţional la proiecte internaţionale, autor a 110 publicaţii ştiinţifice.

A creat soiuri noi cu grad de aperinie, de utilizare diversă cu rezistenţă sporită la condiţiile nefavorabile ale mediului ambiant, precum Apiren alb, Apiren roz, Apiren roz timpuriu, Apiren basarabean şi Apiren negru de Grozeşti. Ultimul soi, testat fiind în 2004-2005 la Institutul Naţional al Viei şi Vinului şi brevetat în 2008, a devenit parte componentă a simbolicii satului Grozeşti, pe stemă şi drapel. Acest ciorchine, Apiren Negru de Grozeşti,apare plasat pe cea de-a doua partiţiune heraldică pe un cîmp galben pe drapel şi stemă,cu două frunze, în culorile lui naturale.

Astfel prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.2107-VII, la 9 iunie,2016 s-a dispus înregistrarea în Armorialul General al Republicii Moldova a stemei şi drapelului satului Grozeşti.

Dr,Gheorghe Savin, a valorificat numele satului în lume prin activitatea sa, Dlui a plasat Grozeştii printre primele localităţi ale Republicii Moldova care s-au făcut cunoscute în lume prin soiuri noi de plante, purtînd-le numele de Apiren Negru de Grozeşti, soi de viţă de vie ce se va răgăsi de veacuri imprimat pe stema şi drapelul satului.

Conform regulamentului privind acordarea Titlului CETĂŢEAN DE ONOARE al satului Grozeşti, raionul Nisporeni, aprobat prin Decizia nr. 6/5 din 20.09.2013, domnului Savin Gheorghe deţine Titlul de Cetăţean de Onoare al satului Grozeşti, pentru că:

-a dat dovadă de înalt nivel profesional,

-devotament în activitate,

– contribuie la promovarea satului în ţară şi peste hotare , prin realizările sale deosebite.

Arhimandritul  Mina Dobzeu,  Sfântul Vasluiului din România,   s-a nãscut pe 5 noiembrie 1921, la Grozesti, judetul Lãpusna, Basarabia. Numele sãu de mirean a fost Mihail. A fost unul din cei 7 copii ai pãrintilor sãi: 3 bãieti si 4 fete. La vârsta de 13 ani intrã ca frate de mãnãstire la Mãnãstirea Hâncu, unde rãmâne pânã în 1938. Este trimis apoi la Mãnãstirea Cãldãrusani vreme de 2 ani pentru a face ucenicia în sculpturã bisericeascã. Se întoarce în 1940 acasã si gãseste locul pustiit de ocupatia sovieticã. A luptat pe front la Timisoara si apoi în Ungaria. Este veteran de rãzboi al Armatei Române . ,   s-a nãscut pe 5 noiembrie 1921, la Grozesti, judetul Lãpusna, Basarabia. Numele sãu de mirean a fost Mihail. A fost unul din cei 7 copii ai pãrintilor sãi: 3 bãieti si 4 fete. La vârsta de 13 ani intrã ca frate de mãnãstire la Mãnãstirea Hâncu, unde rãmâne pânã în 1938. Este trimis apoi la Mãnãstirea Cãldãrusani vreme de 2 ani pentru a face ucenicia în sculpturã bisericeascã. Se întoarce în 1940 acasã si gãseste locul pustiit de ocupatia sovieticã. A luptat pe front la Timisoara si apoi în Ungaria. Este veteran de rãzboi al Armatei Române. Dupã rãzboi urmeazã cursurile Scolii de Cântãreti la Constanta, apoi Seminarul Teologic (5 ani) la Mãnãstirea Neamt si facultatea de Teologie de 4 ani la Bucuresti. În anul 1946 este tuns în monahism la Schitul Brãdicesti, în Episcopia Husilor, fiind hirotonit ierodiacon în 1948. În perioada 1948-1949 este arestat timp de 11 luni pentru proteste împotriva scoaterii învãtãmântului religios din scoalã. În anul 1955 a primit Sfânta Tainã a preotiei. A slujit 5 ani la Mãnãstirea Nicula si în Parohia Jimbor – Cluj, cel mai mult activând ca preot la Schitul Brãdicesti. În 1957 a început sã studieze la Facultatea de Teologie Ortodoxã din Bucuresti, dar în 1959 a fost exmatriculat din anul al II-lea de studii, scos din monahism si condamnat la închisoare pentru atitudinea sa contra Decretului 410/1959, privind desfiintarea mãnãstirilor si reducerea personalului monahal. A fost închis la Galati, Jilava, Gherla si în colonia de muncã din Delta Dunãrii.

Mina Dobzeu l-a convertit la credinta ortodoxã pe marele cãrturar Nicolae Steinhardt  pe 15 martie 1960, în timpul detentiei acestora.

La Jilava s-a întâlnit cu ilustri oameni de culturã ai vremii: Constantin Noica, Nicolae Steinhardt, Dinu Pillat, Alexandru Paleologu, Sergiu Al. George, iar la Gherla cu Alexandru Zub, Alexandru Ivasiuc si Vasile Vasilache, cel din urmã ajuns vicar al Episcopiei Românesti din New York. Aflat la închisoarea Jilava, pe 15 martie 1960, Mina Dobzeu l-a convertit la credinta ortodoxã pe marele cãrturar Nicolae Steinhardt. A iesit din închisoare în 1964. Din anul 1969 a fost chemat sã slujeascã Biserica la Mãnãstirea “Sfintii Apostoli Petru si Pavel” din Husi – Catedrala episcopalã. Între anii 1978-1988 fost staret al Mãnãstirii “Sfintii Apostoli Petru si Pavel” din Husi. Studiile le începuse în anii 1957-1959, au fost continuate ulterior, pãrintele obtinând titlul de licentiat al Facultãtii de Teologie în 1971. În anul 1988 este din nou arestat, timp de 8 luni, pentru “rãzvrãtire” si “uneltire împotriva sigurantei statului”, în fapt pentru protestele sale materializate în 7 scrisori adresate direct lui Nicolae Ceausescu, cu privire la morala poporului român si la ateismul în comunism.

Între anii 1996-2002 a îndeplinit functia de consilier cultural-misionar al Episcopiei Husilor.

De-a lungul anilor a scris 12 cãrti.

A plecat la cele veșnice la 07 iunie 2018 .