sxbsz fdsg absolvire scoala

Istoria localității

Tradiţia locală arată că, în vremuri mai vechi, pe locul unde actualmente se află Grozeştiul a existat  un  alt sat- Coloneşti sau Coluneşti. Bătrînii afirmă că în apropierea nemijlocită mai erau situate satele Poiceşti şi Grozinca.Coluneşti este localizat de săteni pe malulPrutului, în partea vestică a Grozeştiului de astăzi.

În ce priveşte originea denumirii satului Grozeşti există mai multe versiuni. Cea mai plauzibilă dintre ele leagă întemeierea satului de “boierul Grozea care avu aici moşie”  Această explicaţie este susţinută, între altele, şi de cunoscutul etimolog, Dr. Anatol Eremia, Nume de localităţi .Studiu de toponimie moldovenească, Chişinău, 1970. P. 82). Anticipând expunerea, se precizează că versiunea respectivă are şi suport documentar.

Conform altei legende satul se numeşte altfel fiindcă primii locuitori au fost îngroziţi de un loc abrupt din apropiere, loc unde Prutul curge prin afluientul său Pruteţ:”Se uitau oamenii la acel loc şi-i spuneau ‹‹ grozăvie ››. De aici şi s-a tras denumirea satului Grozăşti. De asta avem un Grozăşti aici şi unul peste Prut”(înjud. Iaşi, România). Există şi o legendă care pune la începuturi o locuitoare cu numele “grozinca”, “această femeie avea 11 copii şi locuia lângă un iaz sub un mic deluşor. Ajunşi la o oarecare vârstă feciorii acelei femei au început a lucra pământurile din jurul gospodăriei lor ocupând şi alte pămînturi, care erau în apropierea satului Coluneşti.Găsind limbă comună cu oamenii din Coluneşti, grozinca împreună cu feciorii ei s-a mutat cu traiul mai aproape de sat, pe valea Prutului. Locul unde trăise cândva grozinca, adică locul de lângă iaz se numeşte şi acum Grozinca. Această legendă, între altele are şi o altă variantă” în acel mic sătuc, unde se mutase şi grozinca cu feciorii ei era linişte şi bună înţelegere, însă în toată primăvara râul Prut se revărsa aducând mari necazuri localnicilor- înecase mănăturile, ogrăzile şi casele lor. Într-o primăvară râul a inundat sătişorul, dar cel mai mult au fost inundate gospodăriile grozincăi şi a fiilor săi, care se aflau chiar pe malul Prutului. Cu mare greu au scăpat locuitorii satului de grozăviile care le făcuse apa. De la acele grozăvii duse de apa Prutului a venit şi denumirea satului Grozeşti. Este interesant că versiunea respectivă de cele mai multe ori are învedere o femeie care era” gruzincă”, adică originară din Georgia.

Satul Grozești a fost menționat documentar în anul 1479 pe 11 august. Pe aici trecea cîndva drumul comercial care venea din Suceava şi Iaşi pe la trecătoarea Ţuţora spre Lăpuşna, Ismail şi CetateaAlbă. Menţiunea apare într-un hrisov dat de Ştefan cel Mare, important prin faptul că printre martori.

Alt act în care e menționat Grozeștiul e datat cu ziua de 8 aprilie 1560, din care se desprind detalii destul de importante:descălecătorul satului Grozești a fost Giurgiu Grozescu. Terenul dăruit celor din neamul Grozescu(Grozea) și reîmpărțit în 1560 era situat în Cîmpia Dragoșului.